Vizita lui Nicolae Iorga la Oradea
Ziua de măine are pentru noi o dublă însemnătate sărbătorească, deoarece, în afară de aniversarea celor două decenii scurse dela unirea Ardealului cu Patria-Mamă, vom gusta fericirea de a avea printer noi, la un praznic atât de mare, pe cel mai mare apostol al neamului. Căci orice apariție la tribună a d-lui. N. IORGA este o sărbătoare.
Măine la miezul zilei, la soroc de 1 Decembrie, va rosti cuvântul în fața noastră Marele Apostol, acela care a ridicat pe vremuri cea mai înflăcărată torță a idealului national, care a pregătit conștiința neamului românesc pentru suprema realizare a întregirii naționale.
Mâine va răsuna la această margine de țară cel mai autorizat cuvânt românesc, rostit de cea ami vașnică ființă plămădită de neamul nostrum. Iată o sărbătoare ăndoită, pe care trebuie să o trăim în toată intensitatea și strălucirea ei, cu toată deminitatea noastră romănească.
Sufletul românesc al Orăzii se așterne covor în calea Marelui Apostol. El va izbucni în sguduiri de entuziasm și de bucurie atât la sărbătoreasca primire dela gară, cât și la conferința din teatrul Regina Maria, dând evenimentului măreția ce I se cuvine.
sursa foto: Viața Ilustrată, anul VI, nr. 6, Iunie 1939
N. IORGA, consilierul regal, profesorul, savantul, luptătorul national – personalitate uriașă și nemuritoare, creașiune unică în lume – intră în Oradea ca un Mântuitor, iar Oradea îi deschide porțile ca un Ierusalim românesc. El aleargă aici, la hotarul șării, unde a fost chemat să adauge o nouă piatră de granit pe graniță, o nouă oțelire a sufletului nostru, o nouă afirmare în fața străinătății, care va ști să judece la justa ei valoare această manifestație.
Țara Biharei – țară de cnezi și de veche istorie românească – recunoascătoare marelui cunoscător al trecutului ei, își adună cu vigoare toate sentimentele-I de omeni într’un buchet pe care îl oferă de bun venit celui mai ales fiu al neamului: Nicolae Iorga, nume predestinat, pe care generațiile îl vor pronunța din ce în ce cu mai multă smerenie, cu adevărată sfințenie, căci opera sa va rămâne ca o biblie națională.
preluare din Noua Gazeta de Vest, 1 Decembrie 1938