DIMITRIE POP – PRIMAR
Născut în anul 1885, în Sânnicolau Român, jud. Bihor
Decedat în 1946
Studii: clasele primare la școala din satul natal
Delegat ales în cercul electoral Ugra (Cefa)
Pop Dimitrie s-a născut într-o familie înstărită din satul Sânnicolau Român și a absolvit șapte clase în limba română. A avut doi frați și o soră. Mama sa a trăit până la vârsta de 103 ani, dormind în fiecare noapte afară, în tărnaț,sub un dricar. 
În anul 1906 s-a căsătorit cu Ana, care îi va dărui nouă copii: Elena, născută în 1907 și decedată în 1978, Nicolae, născut în 1909, Ioan născut în 1911, Teodor, Dumitru, Gheorghe, născut în 1919, Petru, născut în 1924 și decedat în 2005, Floare, născută în 1926 și decedată în 2005, și Crăciun născut în 1928 și decedat în 2014. În ceea ce privește cariera sa profesională, Dimitrie Pop candidează la primăria Sânnicolau Român, în calitate de țărănist, și este votat și ales de săteni. Mai târziu, el va încerca să îi orienteze pe fii lui și pe gineri tot în sfera țărănismului. Cel mai devotat se va dovedi ginerele său, Miheș Nicolae, soțul primei sale fiice, Elena.
În 1918, primește actul care îi atestă participarea la Marea Unire, credenționalul, și pornește din sat cu căruța. Alături de el, au mai plecat din sat Vereș Ioan, Precup Ioan și Pop Dumitru (cumnatul său). Cei trei nu primiseră credențional, însă doreau să fie martori la acest eveniment unic. Au mers cu căruța până la Gara Oradea, iar de acolo au luat trenul până în Alba Iulia.
Întors acasă, Dimitrie Pop a început să pună tot mai mult în aplicare principiile țărăniste. Un eveniment important are loc printre anii 1930-1935, când Dimitrie Pop în calitate de primar a luat pământul de la cei care au părăsit satul sau granițele țării, și l-a împărțit săracilor. Datorită acestei fapte, încrederea și respectul cetățenilor față de el au crescut, iar acest lucru se observa și în administrarea gospodăriei sale.
Pământul său se afla între Sânnicolau Român și Berechiu, acolo și-a construit toate grajdurile cu porci și vaci, și tot acolo, a construit o fântână, unde își aduceau toți sătenii animalele la adăpat. De asemenea, în fiecare săptămână tăia câte un porc pentru a asigura masa muncitorilor săi de la fermă. Avea chiar și un administrator de încredere, pe fiul său Nicolae. Cât despre gestionarea banilor în familie, aceasta sarcină îi era destinată tot lui Dimitrie, soția sa fiind ocupată cu creșterea copiilor. În anul 1940, rușii ajung pe teritoriul acestor sate(Sânnicolau Român și Berechiu) și intră în ferma lui Dimitrie Pop, sacrificând multe vaci și mulți porci. Delegatul și-a pus pe picioare ferma cu greu, după această pagubă.
Un alt eveniment important din viața sa, este momentul în care ajung comuniștii la putere. În 1945 la primărie, cei din partidul comunist, au luat toate voturile țărăniștilor pentru a le adăuga voturilor lor. Țărăniștii nu acceptat, însă au fost amenințați cu luarea averii. După ce au câștigat alegerile, comuniștii din acea zonă au încercat sa îl prindă pe Dimitrie Popdeoarece era împotriva noului regim.
Dimitrie, fiind convins că va muri dacă nu pleacă de acasă, a ales să se ascundă. La ieșirea din Berechiu spre Sânnicolau exista un canal cu apă (care există și astăzi), iar în jurul său patrona trestia. Acolo s-a ascuns timp de o toamnă și aproape o iarna întreagă. În tot acest timp, fiicele își trimiteau copii să îi ducă mâncare bunicului lor, deoarece restul familiei era urmărită în fiecare zi de comuniști.
Toată perioada în care a stat ascuns, și-a pus amprenta asupra lui. Dimitrie se îmbolnăvește și ajunge la spital, în 1946.Pentru că era îngrijorat de starea de sănătate a tatălui său, Ioan, merge cu dorința să-și vadă tatăl.Dimitrie avea un vechi conflict cu fiul său, generat de neascultarea fiului. Ioan a fost singurul copil din familie care a avut privilegiul să facă studii superioare. Dimitrie și-a pus toată nădejdea în Ioan, de aceea i-a plătit taxele pentru facultate. După ce Ioan termină Facultatea de Drept, devina notar public în Inand, însă se înscrie în partidului comunist, o lovitură dură pentru tatăl său, care era urmărit de comuniști. Pe lângă asta, Ioan se căsătorește cu Singur Ana, o fată fără studii și fără moștenire. Din cauza neascultării, Ioan a fost dezmoștenit. Iar în ziua în care Ioan a venit la tatăl său în spital, Dimitrie nu a uitat de dezamăgirea pricinuită de fiul său și nu l-a primit în camera sa de spital. La două zile după acest incident, Dimitrie moare fără să-și fi văzut fiul.
După moartea sa,principiile sale nu sunt uitate, ci sunt duse mai departe de ginerele său Miheș Nicolae, care timp de mulți ani, era chemat lună de lună la Securitate în Salonta doar pentru că ducea mai departe moștenirea lui Dimitrie. Niciodată Nicolae nu a vorbit despre ceea ce se petrecea acolo. Mai departe principiile țărăniste au fost preluate de fiul lui, tot Nicolae, primul nepot al lui Dimitrie. Nepotul se naște în 1928, în același an cu ultimul copil al lui Dimitrie, Crăciun. Nicolae se înscrie tot în Partidul Țărănist, iar în anul 1992 vizitează împreună cu membrii partidului, casa lui Iuliu Maniu.
Cât despre moștenirea materială lăsată de Dimitrie, pământul, a fost împărțit copiilor săi. Conform tradiție, copilul cel mic rămâne în casa părintească având grijă de părinții, iar după moartea lor, casa îi rămâne doar lui. Așa s-a întâmplat și în această familie, Crăciun, mezinul familie rămâne la casa părintească până la moartea sa din 2014.
Autor: Mădălina Sim