TĂRĂU IOSIF – JURIST ȘI PREOT
Născut în anul 1882 în Săcădat, jud. Bihor
Decedat în anul 1969
Studii: Liceul ”Iosif Vulcan” Beiuș; Academia de Drept din Oradea; Institutul Teologic din Arad
Delegat ales al cercului electoral Aleșd
A fost membru în toate corporaţiile bisericeşti, de la Sinodul Protopopesc până la Congresul Naţional Bisericesc de la Sibiu.
În 1918, a organizat Gărzile Naţionale din sectorul Tileagd[1] și s-a implicat activ în pregătirea deplasării la Alba Iulia. „Am colindat satele. În mici întruniri le-am comunicat sătenilor termenul definitiv de 1 Decembrie. Eu am plecat în ziua de 27 Noiembrie cu trenul, în tovărășia tinerilor intelectuali din Săcădat, Pavel Malița și Aurel Matei, cum și a preotului Nicolae Malița și a învățătorului Gh. Bordaș(iu), din Săbolciu. Trenurile erau neîncălzite, cu geamurile sparte; am fost reținuți ceasuri întregi pe linii laterale. La Alba Iulia am găsit un adevărat furnicar de oameni. Marele și întinsul platou al orașului Alba Iulia s-a dovedit neîncăpător pentru impresionatul număr de participanți. Cât cuprindea ochiul, numai om și om în continuă mișcare, producând un freamăt, un vuet, de parcă ar fi fost talazurile mării în vreme de furtună”[2], mărturiseşte Iosif Tărău.
După înfăptuirea statului național român, a fost ales deputat în Parlamentul României, în două legislaturi, în 1922 și în 1928.
Autor: dr. Cristina Liana Puşcaş
[1] Dumitru V. Bonta, Trei sate, trei surori: Săcădat, Borșa și Săbolciu, Editura Imprimeriei de Vest Oradea, Oradea, p. 330
[2] Ion Isaiu, ”Mărturii”, în Familia, nr. 11 noiembrie 1978, p. 6
