IOAN BUȘIȚIA – PROFESOR DE DESEN ȘI DIRIJOR
Născut la 10 martie 1875, în Sighetul Marmației, jud. Maramureș[1]
Decedat la 12 iulie 1953
Studii: Academia de Belle Arte din Budapesta
Profesor de desen la Liceul ”Samuil Vulcan” din Beiuș (1899-1939)
Dirijorul Reuniunii de cântări ”Lyra” din Beiuș (1905-1906)
Delegat de drept din partea Reuniunii de cântări “Lyra”
Ioan Bușiția este omul care ”jertfește orice osteneală numai ca să poată pune la cale lucruri frumoase”[2]. La propunere lui Bușiția ia ființă, în 1905, Reuniunea de cântări ”Lyra” din Beiuș, al cărei dirijor va fi până pe 30 octombrie 1906, când i se interzice, să mai dirijeze, prin ordin al Ministetului Culturii de la Budapesta, pe motiv că a susținut spectacole antimaghiare[3].
La 3 noiembrie 1918 se constituie Consiliul Național Român pentru Oradea și Biharia, din care face parte și profesorul Ioan Bușiția. Pe 1 Decembrie 1918, Bușiția se află la Alba Iulia printre delegații ”din oficiu”, ca reprezentant al Reuniuni de cântări ”Lyra” din Beiuș.
Timp de 30 de ani, începând cu 1909, a fost un bun prieten și colaborator al renumitului compozitor maghiar Bartok Bela, pe care l-a însoțit în culegerea folclorului muzical bihorean[4].
La invitația lui Bușiția, pe 27 octombrie 1927, Carol al II vine la Beiuș, la o vânătoare, prilej cu care Bușiția este rănit din greșeală de rege[5]. Pasionat de drumeții, realizează marcaje pentru turiști în zona Munților Apuseni. A împăiat majoritatea pieselor din muzeul de științe ale naturii din cadrul Liceului ”Samuil Vulcan”. Pune bazele unei ”școli cu elevi talentați, găsiți din popor, pe care i-a instruit după cum erau de talentați și aveau înclinări la desen, vioară sau împăiat păsări”[6].
În timpul regimului comunist a fost arestat în repetate rânduri, după eliberare i s-a sistat dreptul la pensie, fiind nevoit să ducă o existență precară[7].
S-a stins din viață pe 12 iulie 1953, în Beiuș. Fiul său, Bubi, a murit încă din 31 ianuarie 1919, victimă a gripei spaniole.
Autor: dr. Cristina Liana Puşcaş
[1] Însemnare făcută de pictorul Niculiţă Papp, pe spatele tabloului realizat de el, în anul 1930, reprezentând portretul lui Ioan Buşiţia, la 55 de ani. Arhiva personală a Ramonei Novicov
[2]Beiuşul şi lumea lui. Studiu monografic, vol. II, Ioan Degău şi Nicolae Brânda (coordonatori), Editura Primus, Oradea, 2008, p. 359
[3] Teodor Neş, Oameni din Bihor 1848-1918, ediţia a II-a, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2006, p. 424. Vezi şi Viorel Faur, Cultura românilor din Bihor 1849-1918, Editura Fundaţia Culturală “Cele trei Crişuri”, Oradea, 1992, pp. 96-100
[4] Ion Bradu, Dascăli din Bihor, Editura Arca, Oradea, 2018, p. 490
[5] Beiuşul şi lumea lui …, p. 388
[6] Însemnare făcută de pictorul Niculiţă Papp, pe spatele tabloului realizat de el, în anul 1930, reprezentând portretul lui Ioan Buşiţia, la 55 de ani. Arhiva personală a Ramonei Novicov
[7] Ioan Igna, Simion Suciu, https://suciusiminfo.blogspot.com/2010/07/oare-ioan-busitia-s-nascut-vara.html, accesat la data de 15.08.2018